Arhiva lunii februarie 2013

Home » 2013 » februarie
dragena

Memorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România

Vineri, 19 aprilie 2013, comunicat de presă MDRAP

Vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale si administratiei publice, a susţinut o conferintă de presă in care a prezentat Memorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare in România,a probat în sedinţa de Guvern din data de 19 aprilie 2013.

Redăm mai jos transcriptul conferinţei de presă

Liviu Dragnea: Bună ziua. Vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră de a participa la această conferinţă de presă. Astăzi începe oficial unul dintre cele mai mari proiecte naţionale ale României de la Revoluţie încoace. Poate fi considerat unul dintre cele mai mari proiecte de consens naţional, un adevărat proiect de ţară al României. Cred că, după mulţi ani de conflicte, inclusiv politice şi sociale, putem spera că acest proiect poate fi unul dintre proiectele care să aducă la aceeaşi masă toţi românii. Putem avea tăria, în opinia mea, să fim întâi români şi abia după aceea să fim PSD-işti, PNL-işti, conservatori, UNPR-işti, PDL-işti, populari, UDMR-işti ş.a.m.d. La realizarea acestui proiect naţional sunt chemaţi să participe toţi factorii politici interesaţi, toate partidele politice, sindicatele, organizaţiile nonguvernamentale şi, nu în ultimul rând, ba dimpotrivă, oameni de înaltă expertiză, profesori, doctori, academicieni, specialişti în ceea ce priveşte descentralizarea, regionalizarea, oameni care, într-adevăr, au avut aceste preocupări de-a lungul anilor şi care vor ca în acest cadru instituţional să-şi exprime ideile, să participe la finalizarea acestui proces. Regionalizarea, aşa cum o începem astăzi, nu este neapărat un proiect politic, este un proiect naţional, este un proiect al României, este un proiect care va fi rezultat al unui proces realizat de echipa de elită a societăţii româneşti.

Principiile descentralizării regionale, principiile care vor sta la baza acestui proces sunt următoarele: principiul subsidiarităţii, care constă în exercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei locale – care este cea mai aproape de cetăţean, dar care şi dispune de capacitatea administrativă necesară să exercite aceste competenţe; principiul asigurării resurselor integrale pentru exercitarea competenţelor transferate; principiul responsabilităţii autorităţilor locale şi regionale în raport cu competenţele şi atribuţiile pe care le vor avea; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităţilor locale, care să nu limiteze autonomia financiară locală, dar, în aceeaşi măsură, să îmbunătăţească accesul cetăţenilor la sistemul public; principiul echităţii, care implică asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice şi la serviciile de utilitate publică; principiul democraţiei participative, care impune şi presupune implicarea cetăţenilor şi a societăţii civile în definirea şi implementarea politicilor în domeniul regionalizării şi descentralizării; principiul cheltuirii eficiente a resurselor financiare.

Obiectivele strategice ale procesului de regionalizare şi descentralizare sunt cele care au fost prevăzute în Programul de Guvernare şi, într-o formă simplificată, se referă la următoarele: competenţe – care, repet, să fie atribuite regiunilor: economie, afaceri, fonduri europene, infrastructură, educaţie, sănătate, mediu, agricultură, protecţie socială, cultură, turism, situaţii de urgenţă, amenajarea teritoriului, tineret şi sport.

În ceea ce priveşte cadrul organizatoric care va gestiona derularea acestui proces, există două corpuri, şi anume:

1. Un consiliu consultativ pentru regionalizare – organism cu rol strategic, cu scopul de a propune profilul viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale, care funcţionează pe trei paliere de expertiză, şi anume:

  • un grup de lucru academic, format din zece personalităţi din mediul universitar şi academic, oameni de înaltă expertiză, profesori, doctori în sociologie, în urbanism, în amenajarea teritoriului şi alte domenii, care vor asigura expertiza necesară pentru conturarea profilului viitoarelor regiuni;
  • al doilea palier este un grup de lucru format din parlamentari şi aleşi locali, şi aici este vorba de reprezentanţi din partea fiecărui partid politic reprezentat în Parlament, din reprezentanţi din comisiile de specialitate din Parlamentul României, precum şi reprezentanţi din toate structurile asociative ale autorităţilor locale, care au un rol de consultare şi de formulare de propuneri aplicate în ceea ce priveşte procesul de descentralizare;
  • al treilea palier se referă la grupul de lucru al societăţii civile, alcătuit din reprezentanţi ai principalelor patronate, sindicate şi organizaţii nonguvernamentale, cu rolul de a asigura expertiza din domeniul de activitate al fiecăruia şi, foarte important, de a propune soluţii pentru a preîntâmpina eventuale riscuri de dezvoltare dezechilibrată a regiunilor, din punct de vedere demografic, economic şi social, precum şi de a asigura cadrul necesar pentru o consultare cât mai largă în vederea definitivării şi fundamentării soluţiilor propuse.

Acest consiliu consultativ organizat pe trei paliere îşi va fundamenta propunerile pe baza unor analize de specialitate şi a unor studii de impact, a unor rapoarte şi altor date şi informaţii relevante privind problematica regionalizării la nivel european. De asemenea, vă pot spune că vom avea consultanţă şi expertiză din partea unor specialişti din cadrul Consiliului Europei, de la Strasbourg, cu care urmează, în perioada imediat următoare, să încheiem documentele de colaborare.

2. De asemenea, al doilea corp din această structură organizatorică este un comitet tehnic interministerial pentru regionalizare şi descentralizare, al cărui preşedinte sunt, format din toate ministerele care vor avea implicaţie în descentralizarea unor competenţe şi atribuţii către nivelul regional, judeţean şi local. Acest comitet tehnic interministerial are ca principal rol de a pune în acte normative, de a operaţionaliza toată strategia, toate strategiile şi propunerile formulare de consiliul consultativ. Toate politicile, toate propunerile de descentralizare pe fiecare sector vor fi analizate, realizate şi propuse de către ministrul care conduce ministerul respectiv. În acest sens, la nivelul fiecărui minister se vor constitui grupuri de lucru pentru acest proces, care să furnizeze expertiza necesară pentru ca, undeva la începutul lunii iulie, tot acest proces să fie finalizat şi să fie propus spre o primă aprobare Guvernului României.

Vreau să fac câteva precizări, şi anume distincţia dintre capitală şi reşedinţă. Nu putem vorbi de eventuala capitală a unei regiuni, pentru că, vorbind strict, capitala este sediul puterii de stat. Or, noi discutăm de regiuni administrative în cadrul unui stat unitar. Reşedinţa este termenul corect, reşedinţa este sediul unei autorităţi publice, administrative, judeţ sau regiune, în cadrul unui stat unitar, aşa cum va rămâne România. Capitalele ţin de federalizare, şi nu agreăm şi nu susţinem această noţiune, iar reşedinţa ţine de regionalizare. În ceea ce priveşte reşedinţa sau reşedinţele viitoarelor regiuni, prima noastră opinie – dar ea va fi pusă în practică după ce se vor finaliza toate analizele, şi studiile, şi dezbaterile – prima noastră propunere este ca în fiecare judeţ să existe o regiune, o reşedinţă cu o anumită competenţă într-un domeniu. Va fi o reşedinţă care înseamnă sediul administrativ al regiunii, dar alt judeţ va avea Direcţia Regională de Finanţe, alt judeţ va avea Direcţia Regională de Mediu şi aşa mai departe, în aşa fel încât fiecare judeţ, fiecare comunitate din fiecare judeţ component al regiunii să simtă, să primească din avantajele regionalizării. Vreau, de asemenea, să vă spun că, în acest moment, nimeni nu ştie câte regiuni vor rezulta în urma acestui proces de analiză, nici unde vor fi reşedinţele viitoarelor regiuni. Şi eu sfătuiesc pe toată lumea care va discuta despre acest proiect să nu încerce să joace la această loterie 8 din 42 pentru că s-ar putea să tragă nişte numere necâştigătoare. În ceea ce priveşte dimensiunea regiunilor, judeţul este foarte aproape de comunităţile locale. Este suficient de aproape pentru a înţelege nevoile locale, dar este mult prea mic pentru a putea derula proiecte de investiţii de mare anvergură strict necesare pentru dezvoltarea echilibrată a regiunilor. Guvernul are imaginea de ansamblu şi poate genera axe de dezvoltare importante şi proiecte mari de dezvoltare, proiecte de anvergură, dar este mult prea departe pentru a şti exact care sunt nevoile şi problemele locale. Din acest motiv, palierul optim, dimensiunea optimă o reprezintă regiunea, în aşa fel încât viitoarele regiuni din România să fie suficient de mari pentru a putea determina/implementa proiecte de dezvoltare de maximă anvergură, dar să fie şi suficient de mică pentru a nu se depărta prea mult de problemele locale.

În ceea ce priveşte procesul de regionalizare, vreau să spun că nimeni nu pierde nimic, numai că România câştigă. Vreau să spun că niciun cetăţean nu va trebui să facă un drum în plus, nu va suporta costuri în plus după finalizarea procesului de regionalizare. Dimpotrivă, nicio competenţă de la judeţ nu va fi luată. În schimb, competenţe care sunt acum la nivel central, la nivelul Guvernului, vor fi transferate la regiuni şi la judeţe şi, după caz, la nivelul autorităţilor locale. Nu se plătesc alte taxe, nu se schimbă buletine, nu se schimbă alte acte de identitate, nu se schimbă actele maşinii, nu se schimbă documente de proprietate.

În ceea ce priveşte calendarul, sunt trei procese care trebuie să meargă în paralel, şi anume:

1. procesul de revizuire a Constituţiei, care este necesar pentru a putea implementa actele normative care vor ieşi în urma acestei dezbateri; undeva la sfârşit de septembrie – început de octombrie, sperăm să avem referendum de modificare a Constituţiei.

2. al doilea proces care se va derula va fi procesul de regionalizare, de analiză, de dezbatere publică şi de propuneri de soluţii finale.

2. iar al treilea proces se referă la descentralizarea administrativă; nu începem cu rezultatul final, cu desenul regiunii şi cu locaţia viitoarelor reşedinţe.

Şi unul dintre cele mai importante obiective ale procesului de regionalizare îl reprezintă dezvoltarea echilibrată a acestei ţări. Transferul de competenţe, pachetul de atribuţii care vor fi atribuite regiunilor, precum şi dimensiunea şi desenul acestora au un singur obiectiv, şi anume: această ţară să se dezvolte echilibrat şi România şi românii să aibă acces la civilizaţie. Cam acestea sunt principalele elemente din memorandumul care a fost aprobat ieri în Guvern. După conferinţa de presă, veţi primi fiecare dintre dumneavoastră textul complet al memorandumului. Şi acum, dacă aveţi întrebări, vă răspund cu plăcere.

Reporter: Ce se întâmplă cu Centrul? Covasna, Harghita…

Liviu Dragnea: Deci întrebarea este ce se întâmplă cu Harghita şi Covasna. Opinia mea este că nu trebuie să plece din România cele două judeţe. Regionalizarea am spus că nu este un proces politic, dar nu este nici un proces etnic. Nu vom fundamenta analizele şi propunerile noastre pe criteriu etnic. Vor fi analize sociologice, vor fi analize a istoriei fiecărei regiuni şi chiar subregiuni, vor fi analize demografice, analize economice, dar regiunile din România nu se vor face pe criteriul etnic. Harghita şi Covasna vor fi parte într-o regiune, nu vă pot spune acum cum va arăta regiunea din care vor face parte Harghita şi Covasna, dar sigur vor face parte dintr-o regiune mult mai mare decât Harghita şi Covasna.

Reporter: Idealul lor este Harghita, Covasna, Mureş, să fie ele trei oarecum…

Liviu Dragnea: Deci Harghita, Covasna, Mureş nu cred că vor fi una dintre regiunile României. Şi eu sper să nu iasă aşa din analiză. Asta ar însemna că vom face o regiune pe criterii etnice, ceea nu vrem. Noi, în luna iulie, vom finaliza tot acest proces, care este un proces amplu de analiză, de expertiză şi de dezbatere – repet, dezbateri care vor fi organizate în toate regiunile de dezvoltare şi în toate judeţele României şi într-un cadru foarte larg. În luna iulie vom pune pe masa Guvernului proiectul care cuprinde toate actele normative necesare pentru a înfiinţa regiunile, precum şi actele normative necesare pentru a descentraliza competenţele la regiune. Bineînţeles şi propunerea de semn pentru viitoarele regiuni. După care vor începe iar dezbateri pe un produs final, în aşa fel încât, până la modificarea Constituţiei, soluţia să fie finală şi acceptată de cea mai mare parte a populaţiei şi a societăţii civile. După modificarea Constituţiei, imediat vom veni cu tot pachetul de acte normative care, am spus mai devreme, va fi elaborat şi acceptat ca şi proiect. Îl vom aproba în aşa fel încât, până la finalul anului, regiunile să fie înfiinţate, pe de o parte, iar, pe de altă parte, să aibă deja şi structurile de conducere ale regiunilor în funcţie, alese sau numite. Discutăm de un mandat parţial de 3 ani până în 2016, când structurile de conducere vor fi alese în aceeaşi zi cu alegerile autorităţilor locale. Se va stabili şi care va fi rolul prefecţilor, vom avea un prefect regional, care, printre altele, va gestiona şi situaţiile de urgenţă şi sigur asta e competenţa. Deci finalul anului trebuie să ne găsească cu regiunile înfiinţate şi cu structurile de conducere deja alese.

Reporter: Fiecare regiune va fi coordonată de un prefect regional sau de manager sau de un guvernator?

Liviu Dragnea: Nu. Opinia noastră este că regiunea trebuie să aibă structuri de conducere alese, cu un consiliu regional. Numărul acestora va fi propus în urma acestei analize. Probabil că vor fi stabilite proceduri de alegere în aşa fel încât fiecare judeţ să fie reprezentat, eventual proporţional, în cadrul consiliului regional şi regiunea va fi condusă de un preşedinte. Eu, personal, nu agreez denumirea de guvernator pentru că ”guvernator” poate să ne ducă cu gândul la Guvern regional, ceea ce eu nu agreez. Pentru că nu vrem să facem regiuni care să determine după aceea un proces foarte greu de ţinut în frâu, de federalizare a României, ceea ce nu se doreşte. Dacă va fi propusă şi acceptată instituţia unui prefect regional, acest prefect regional va avea competenţele stabilite prin lege, dar nu foarte diferite de competenţele pe care le are un prefect de judeţ acum. Şi aici sunt două variante. Ori va fi un singur prefect regional şi un subprefect în fiecare judeţ, care să păstreze în continuare mare parte din competenţele pe care le au prefecţii astăzi, sau un prefect regional şi un prefect în fiecare judeţ. Dar prefecţii vor avea, că sunt unul sau mai mulţi, vor avea, în principiu, competenţele pe care le au acum.

Reporter: Mai am o singură întrebare – aceşti prefecţi despre care vorbiţi, vor fi aleşi de acel consiliu?

Liviu Dragnea: Nu. Nu, prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Reporter: Deci ca în cazul prefectului actual.

Liviu Dragnea: La fel vor fi numiţi. Prefectul este reprezentantul Guvernului; va avea competenţele stabilite de lege şi principala lui atribuţie este să urmărească realizarea programului de guvernare de către acea comunitate judeţeană sau regională.

Reporter: Şi sediul unde îl va avea, în interiorul acelei regiuni?

Liviu Dragnea: Sediul prefecturii regionale, dacă va fi înfiinţată, va fi în localitatea unde va fi şi sediul administrativ al regiunii, adică unde va fi sediul Consiliului Regional.

Reporter: Se ştiu aceste sedii?

Liviu Dragnea: Nu, nu se ştiu. Tocmai asta vroiam să vă spun. Desenul regiunilor şi locaţia reşedinţelor, adică a sediilor administrative, vor fi propuse după ce va fi realizată această analiză serioasă, pentru că includerea sau excluderea unui judeţ dintr-o regiune sau alta poate genera efecte nedorite. Prin acest motiv vom face aceste analize foarte – foarte serioase şi nu ne putem juca să spunem de acum unde va fi sediul administrativ. Dar vor fi tot felul de propuneri şi nu respingem niciun fel de propunere. Adică trebuie să avem o dezbatere largă şi cât mai mulţi oameni, cât mai mulţi specialişti, cât mai multe structuri, ONG-uri, pentru că sunt foarte multe organizaţii nonguvernamentale care au lucrat foarte mult la acest concept. Să îşi spună părerea. Şi din toate aceste analize să iasă un produs bun, pentru că nu facem regionalizare pentru un an sau doi ani sau pentru un mandat. Se vrea regionalizare pentru un termen foarte lung şi, dacă greşim desenul unei regiuni, şi din această greşeală ne afectează dezvoltarea echilibrată, ceea ce ne interesează, atunci înseamnă că este o abordare superficială.

Reporter: Structurile la nivel local (adică consiliile judeţene, consiliile locale) vor mai exista?

Liviu Dragnea: Nu se desfiinţează niciun judeţ. Asta înseamnă că nu se desfiinţează niciun consiliu judeţean. Toate autorităţile locale de astăzi din România rămân, consilii locale, primari, consilii judeţene, preşedinţi de consilii judeţene; apare acest nivel al consiliilor regionale şi al regiunii ca unitate administrativ-teritorială.

Reporter: Nu este o birocraţie mai mare?

Liviu Dragnea: Nu – şi vă mulţumesc pentru întrebare. Nu. Pentru că, în situaţia în care suntem acum, fiecare cetăţean, fiecare structură, fiecare companie, dacă are nevoie de o adeverinţă, de un aviz şi aşa mai departe, merge la structuri existente acum. Structuri care nu vor pierde nimic din competenţele pe care le au. Dimpotrivă, birocraţia se diminuează, pentru că, pentru situaţiile în care un cetăţean, o companie sau o altă instituţie ar avea nevoie acum să vină la Guvernul central să ia o aprobare, atunci va merge mai aproape – şi anume la regiuni. Deci este o reducere a birocraţiei. În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, prin procesul de descentralizare, este posibil ca structurile de personal din direcţiile deconcentrate, care acum sunt în subordinea ministerelor, să treacă în subordinea autorităţilor judeţene sau regionale. Repet, acest număr de persoane s-ar putea să fie mai mic. Asta înseamnă că numărul de persoane va fi mai mic, asta înseamnă că cheltuielile cu personalul va fi mai mic.

Reporter: Dar bugetele în sine, cum vor fi stabilite? Bugetul acestor reşedinţe, la nivelul regional, va fi stabilit ca într-un minister, spre exemplu, şi va face parte din bugetul acestuia, sau vor fi bugete la fel ca acelea din primării?

Liviu Dragnea: Bugetul unui consiliu regional va fi construit şi alimentat foarte asemănător cu modul în care se formează acum bugetul unei primării, şi anume consiliul judeţean. Sursele bugetare pentru consiliul regional vor fi stabilite în perioada următoare. Dar va avea un buget propriu, având ca principale atribuţii dezvoltarea regiunii şi dezvoltarea pe axele de dezvoltare generate de cele 13-14 competenţe pe care vi le-am prezentat.

Reporter: Dar vor veni şi fonduri de la bugetul de stat?

Liviu Dragnea: Vom modifica legea finanţelor publice locale. Acesta va fi un proces extrem de important şi finalul acestui proces trebuie să ne găsească cu acest act normativ modificat, prin care să clarificăm, fără echivoc, secţiune de dezvoltare (a unui buget local, primărie, buget sau regiune) şi secţiune de funcţionare. În această perioadă vom realiza standarde de cost, vom stabili care va fi pachetul de funcţionare pentru autoritatea locală, iar la acele autorităţi locale (şi mă refer aici numai la comune) care nu au suficiente resurse pentru a îşi îndeplini obligaţiile de funcţionare, aceste resurse vor fi completate prin legea bugetului de stat, iar partea de dezvoltare va fi finanţată în principal pe bază de competiţie de proiect. Vrem neapărat să eliminăm sau să diminuăm foarte mult alocarea sumelor pentru dezvoltare pe criterii politice, pentru că asta ne-a pus în situaţia prezentă, în care, cel puţin la proiectele şi programele pe care le coordonează ministerul nostru avem peste 3.500 de şantiere deschise în România, aflate în diverse faze de execuţie şi, dacă vom continua în ritmul ăsta, nu se va termina niciun proiect în România. Deci modul în care vor fi formate bugetele regionale va fi stabilit prin legea finanţelor publice locale, dar foarte asemănător aşa cum se formează bugetul judeţului şi al localităţii.

Reporter: Am o singură întrebare. Acei prefecţi regionali, despre care vorbeaţi dumneavoastră, trebuie să aibă o specializare anume sau pot să aibă orice fel de specializare? Care vor fi criteriile pe baza cărora vor fi aleşi?

Liviu Dragnea: Întrebarea cred că e corect să fie pusă; referitor la noţiunea de prefect în sine, în România, asta este o altă dezbatere. Noi am început deja o colaborare specializată cu ambasada Franţei. Vom organiza două evenimentele importante, unul la Paris, în luna martie, un seminar, şi unul în vară, aici în România; printre altele, să discutăm şi despre rolul prefecţilor. În momentul în care stabilim clar care trebuie să fie rolul prefecţilor, care trebuie să fie atribuţiile prefecţilor, atunci trebuie să răspundem la o întrebare foarte importantă, dacă prefecţii vor fi puşi în continuare pe baza unor aşa zise criterii de specializare sau vor fi puşi politic, pentru că suntem totuşi într-o situaţie destul de ciudată în România. Toată lumea spune că prefecţii sunt numiţi pe criterii de specializare şi aşa mai departe, dar, în general, în ultimii ani, au fost numiţi cu sprijin politic şi ne-a rămas politicul în inimă. Asta e o întrebare la care trebuie să răspundem. Dar legat de întrebarea dumneavoastră, vom începe, în această perioadă, tot în colaborare cu colegii din Franţa, un proces de pregătire şi specializare a funcţionarilor publici. Pentru că, din păcate, în România nivelul de expertiză şi de pregătire specializată şi aplicată a funcţionarilor publici pe categorii este la nivelul de societate, de fiecare dintre noi. Şi probabil că, în cadrul acestui proces şi după această analiză pe care o vom face şi această colaborare cu partenerii din Franţa, vom da propuneri pentru răspunsul la această întrebare, care e foarte important. În primul rând, trebuie să stabilim cum se numesc prefecţii, pentru că sunt unii care se numesc politic şi sunt practic oameni politici şi urmăresc punerea în practică a politicii guvernului politic care i-a numit, sau prefecţi profesionalizaţi, aşa cum este în Franţa. Franţa are un larg şir de prefecţi specializaţi. Sunt prefecţi care rămân în funcţie, dar sunt şi prefecţi care rămân în rezervă. În Franţa, funcţia de prefect este ca funcţia de ambasador, adică, odată ce ai primit-o, o păstrezi toată viaţa.

Reporter: Şi cum ar fi mai bine?

Liviu Dragnea: Sincer, nu ştiu care e cea mai bună variantă. Eu am fost şi prefect, şi preşedinte de consiliu; am prins şi perioada în care prefecţii erau numiţi politic. Am prins – şi suntem – în perioada în care prefecţii sunt numiţi ca şi înalţi funcţionari publici. Sunt argumente pro şi contra pentru fiecare dintre variante.

Reporter: Cum vor fi aleşi preşedinţii de consilii regionale?

Liviu Dragnea: Numirea conducerilor regiunilor, adică a preşedinţilor de consilii regionale? Eu nu susţin numirea preşedinţilor de consilii regionale de către Guvern, eu susţin în continuare ca, în momentul în care vom forma structurile de conducere la regiune, acum, în 2013, să fie aleşi chiar dacă vor fi aleşi în mod indirect, adică să fie aleşi numai de aleşii locali, adică din regiunea respectivă, ori consilierii locali împreună cu primarii, ori consilieri judeţeni. Există acest risc şi sper să nu ajungem acolo. Sper să fie numiţi măcar indirect.

Reporter: Este posibil să existe o incompatibilitate între preşedintele consiliului judeţean şi viitorul preşedinte de consiliu regional…

Liviu Dragnea: Poate fi ales unul dintre actualii preşedinţi de consilii judeţene, dar nu poate deţine în acelaşi timp cele două funcţii.

Reporter: Aţi precizat, tot astăzi, că nu s-au stabilit încă atribuţiile…

Liviu Dragnea: Corect, pentru că, în momentul în care am transferat la judeţ/la regiune competenţa, asta înseamnă că mărim birocraţia, cum spunea colega dumneavoastră, şi mărim şi distanţa dintre cetăţeni şi sistemul public.

Reporter: În aceste condiţii, de la Guvern vor fi disponibilizaţi oameni?

Liviu Dragnea: Cred că va fi obligatoriu. În momentul în care atribuţiile unui minister vor fi diminuate, este foarte greu să se susţină ideea că acel minister trebuie să rămână cu acelaşi număr de funcţionari, în condiţiile în care îţi micşorezi atribuţiile. Ne interesează foarte mult ca, în România, sumele care vor fi cheltuite pentru personal să fie sumele corecte, nici foarte puţin, în aşa fel încât să nu poată să funcţioneze sistemul, dar nici foarte mari.

Reporter: Aţi făcut o analiză, cam câţi ar trebui să plece de la nivel guvernamental spre regiuni şi câţi să plece din sistem?

Liviu Dragnea: Nu. Ce vă pot spune este că mai există un comitet interministerial pe care îl conduc, împreună cu domnul Daniel Chiţoiu şi cu domnul Liviu Voinea, de analiză a personalului şi a funcţionalităţii din fiecare minister şi instituţie subordonată – comitet care lucrează în această perioadă separat de acest proces de regionalizare, care are ca obiectiv esenţial stabilirea unor normative de personal pentru administraţia centrală. Pentru că vreau să vă spun ceva ce nu ştiţi: în acest moment, în România, există normative de personal pentru administraţia locală; în schimb, pentru administraţia centrală nu există. Ceea ce este incorect.

Reporter: Domnule Dragnea, ştiţi că domnul Preda era aici la Minister? Ce făcea domnul Preda?

Liviu Dragnea: Nu ştiu, că n-a apucat să intre. Din ce bănuiesc, domnul Preda venea aici să discute cu colegi de ai mei despre Strategia Dunării. Există un comitet interministerial coordonat de Ministerul Transporturilor pe Strategia Dunării – comitet în care este inclus şi ministerul nostru – şi probabil că vroia să discute despre Strategia Dunării. Nemaiputând să intre în minister, până la urmă nu ştiu de ce venea aici.

Reporter: Dar cei de la Ministerul Transporturilor spun că domnul Preda nu avea încă atribuţii de secretar de stat stabilite la Ministerul Transporturilor.

Liviu Dragnea: Poate nu au avut informaţia corectă. Eu am verificat, este o Hotărâre de Guvern care stabileşte acest lucru şi ce vă pot spune eu este că domnul Valentin Preda este un om pe care eu l-am apreciat foarte mult şi sper în continuare să fie găsit nevinovat. Nu ştiu de ce este acuzat, că n-am alte informaţii, ca dumneavoastră. Dar în ceea ce priveşte Strategia Dunării, a avut o colaborare foarte bună cu omologul dumnealui din partea bulgară şi au finalizat un memorandum foarte bun şi foarte apreciat, memorandum apreciat şi de Comisia Europeană.

Reporter: Cele două plicuri cuprindeau documente pentru Strategia Dunării?

Liviu Dragnea: Nu ştiu.

Reporter: Sau analize.

Liviu Dragnea: Nu ştiu. Eu n-am văzut nici plicurile şi nu le-am desfăcut.

Reporter: Mihai Petricilă de la Pro TV. Am o rugăminte: să revenim la consiliul consultativ. Ştiţi cumva din câţi membri va fi format?

Liviu Dragnea: În principiu, zece.

Reporter: Zece dintre personalităţi din universităţi şi Academie. Dar este şi un grup de parlamentari… Câţi membri vor fi acolo?

Liviu Dragnea: Aici nu este un număr limitat. Dar putem face acum o socoteală. Sunt patru structuri asociative ale autorităţilor locale: Asociaţia Comunelor, Asociaţia Oraşelor, Asociaţia Municipiilor şi Uniunea Consiliilor Judeţene. Probabil că nu vor fi de acord să fie decât unul din partea acestei structuri asociative. Pentru că este un proces destul de interesant şi atractiv şi vor dori să participe mai mulţi. Probabil că, din aceste structuri, vor fi opt sau doisprezece. Îmi doresc foarte mult – şi, imediat după această conferinţă de presă, o să trimit adrese oficiale la Parlament – îmi doresc foarte mult să fie cei doi preşedinţi din cele două Comisii de Administraţie Publică din Cameră şi Senat; probabil, dacă vor dori, şi alţi reprezentanţi. O să transmit o invitaţie, pentru a participa la acest grup de lucru, şi preşedinţilor Comisiilor de Buget din cele două Camere. De asemenea, cel puţin câte un reprezentant din partea fiecărui partid parlamentar din Parlament, probabil.

Reporter: Să încercăm la vreo cincizeci?

Liviu Dragnea: Nu, Doamne fereşte! Dacă e o structură de cincizeci, ea nu mai poate lucra. Probabil că opt, să zicem, de la structuri asociative; doi sau patru din cele două comisii; eu o să transmit o adresă şi către fiecare partid parlamentar.

Reporter: Ştiţi de ce vă întreb? Totuşi, de la grupurile societăţii civile, acolo tot nelimitat e…

Liviu Dragnea: Acolo este altceva. Pentru că eu n-o să-mi permit să spun unei organizaţii nonguvernamentale: ”nu aş dori să participaţi la această dezbatere”. Nici nu vreau să spun unui patronat semnificativ sau unui sindicat să nu participe la această dezbatere. Aia este o structură foarte importantă. Pentru că este structura care ne va ajuta să generăm foarte multă democraţie participativă şi să generăm foarte multe dezbateri. Acolo pot veni nelimitat. Pentru că nu va fi, practic, un grup de lucru. Va fi o structură în care vor avea loc dezbateri ample şi în care vor dezbate propriile propuneri, propriile idei, dar şi propuneri aplicate din partea consiliului consultativ atât al grupului de lucru academic, cât şi din partea grupului de la autorităţi locale şi parlamentare.

Reporter: Încerc să-mi dau seama ce părere contează. Pentru că, dacă sunt zece academicieni, douăzeci de parlamentari şi aleşi locali…

Liviu Dragnea: Nu-i amestecaţi.

Reporter: Contează părerea tuturor…

Liviu Dragnea. Da, dar nu-i amestecaţi. Eu sunt sigur că fiecare grup de lucru din cele trei paliere din cadrul consiliului consultativ va ajunge, în final, la o părere aproximativ consensuală. Eu nu sunt foarte speriat de asta. Pentru că… plec de la ideea de bună credinţă. Toţi cei care vor participa la acest proces, toţi vor veni cu intenţii bune şi cu dorinţa de a realiza acest proces care să aducă avantaje României. Dacă vom constata, pe parcursul derulării procesului, că cineva vrea să intre într-o asemenea structură pentru a bloca dezbaterile, pentru a genera alte lucruri, probabil că n-o să mai fim implicaţi.

Reporter: Avem deja o listă a celor zece persoane din universităţi? Spuneaţi că există o listă de specialişti…

Liviu Dragnea: Am o listă cu şapte, dar o să am o primă întâlnire astăzi după-amiază şi aş vrea totuşi să convin cu dumnealor asupra momentului în care o să le facem publice numele. O să mai spun un nume pe care l-am spus (am deja acordul dumnealui): domnul profesor doctor Dumitru Sandu, care este unul dintre reputaţii sociologi din această ţară; nu-mi permit să spun că e cel mai bun, pentru că înseamnă că-i supăr pe ceilalţi.

Reporter: Întâlnirea va fi aici?

Liviu Dragnea: Va fi aici.

Reporter: Să urmărim cine urcă.

Liviu Dragnea: Să urmăriţi.

Reporter: Întrebarea este ce se întâmplă cu revizuirea Constituţiei? Vom avea referendum în septembrie-octombrie… Veţi include în Constituţie şi rezultatele referendumului cu trei sute de parlamentari?

Liviu Dragnea: Asta este un răspuns pe care, în mod normal, trebuie să vi-l dea domnul Crin Antonescu. Dar vă pot spune că am participat la discuţii. În USL, opinia începe să se contureze, dar este de abia începutul dezbaterii. Din ce am înţeles eu, va fi o comisie parlamentară pentru modificarea Constituţiei şi un Forum Constituţional. Probabil că vor fi competenţe diferite şi mult mai clare între cele două Camere. Sigur, numărul de parlamentari în total va fi diminuat. Nu ştiu dacă, în final, vom adopta propunerea să fie o singură Cameră în Parlament. Probabil că Senatul va fi o Cameră a reprezentanţilor regionali. Dar nu vreau să se facă confuzie. Nu va fi formată din aleşi locali din regiuni, ci din senatori cu competenţe sporite, dar care să fie aleşi din partea regiunilor şi din partea judeţelor. Iar deputaţii – probabil că un număr mai mic.

Reporter: O ultimă întrebare. Până în toamnă, până la revizuirea Constituţiei, trebuie să avem o nouă Lege a votului uninominal? Pentru că aceasta a produs cinci sute optzeci de parlamentari…

Liviu Dragnea: Cele două Comisii sunt obligate să comunice foarte des – pentru că nu se pot întâlni la finalul drumului, Comisia Constituţională să gândească ceva în ceea ce priveşte forma Parlamentului şi structura Parlamentului, iar Comisia de Cod Electoral să gândească altceva. Vor lucra foarte strâns. Pentru că sunt oameni din aceleaşi partide, până la urmă. Categoric vom avea. Va începe dezbaterea şi pe Codul Electoral.

Reporter: Înţeleg că numai pentru regionalizare trebuie să modificaţi o sută patruzeci şi ceva de legi ca să poată avea loc procesul.

Liviu Dragnea: Nu ştiu dacă le modificăm pe toate. Oricum, în această perioadă, şi dacă făceam regionalizare sau n-o făceam, trebuie să strângem toată legislaţia care se referă la administraţia publică într-un cod: Codul Administrativ şi Codul de Procedură Administrativă. Pentru că – vă spun cu toată sinceritatea – cred că există foarte puţini secretari de comune (să nu spun niciunul) care ştie toate prevederile legale referitoare la administraţia locală. Este imposibil. După părerea mea, este imposibil. Pentru că, de câte ori s-a făcut un act normativ/ Hotărâre de Guvern/Ordin de ministru/lege/ordonanţă, fiecare s-a gândit să dea nişte competenţe şi autorităţilor locale. Sigur că nu s-a gândit nimeni să le dea şi resursele pentru aşa ceva. Pe de o parte, s-au dat foarte multe competenţe; pe de altă parte, s-a şi diminuat foarte mult personalul. Există situaţii multiple în care funcţionari de primării din comună, să spunem, nu că sunt pregătiţi… mă rog, n-au acces la informaţii… Nu pot ştii toate aceste prevederi – şi vrem să le punem într-un Cod. Adică să fie o ”Biblie” a Administraţiei Publice.

Reporter: Dar e interesant că îi trimiteţi la studii în Franţa…

Liviu Dragnea: Nu. Eu vreau să vă spun – şi nu mă feresc – că am avut o discuţie interesantă cu ambasadorul Franţei şi am spus că eu nu susţin foarte mult să copiem modelul francez. Nu vreau să copiem niciun model – mi se pare o abordare greşită. Putem învăţa, putem analiza părţile bune şi părţile mai puţin bune din fiecare sistem – francez, german, olandez, polonez, italian – şi să facem pentru România un model care să fie funcţional. Eu nu susţin ideea ca aleşii locali sau funcţionarii din România să înveţe în Franţa. Pentru că şi în Franţa acum este o dezbatere serioasă, pe de o parte despre regiuni, despre competenţe, pe de o parte despre de-birocratizare. Franţa este un stat foarte bine structurat ca şi sistem administrativ (să nu folosesc alt cuvânt). Dar este un model care are foarte multă tradiţie şi consumă foarte mult. Pe de altă parte, procentul de bani alocaţi pentru cheltuielile publice este foarte mare. Dar Franţa are peste 50% încasări din PIB. Asta nu înseamnă că şi noi trebuie să avem ţinte – să avem încasare mare la buget şi să şi mărim, în acelaşi timp, cheltuielile. Ba, dimpotrivă, putem să le diminuăm. Dar ideea de a profesionaliza funcţionarii publici este foarte bună.

Reporter: Să luăm în calcul cât costă procesul acesta al regionalizării. Înţeleg, este un consiliu: ori nu ne mai întâlnim decât pentru anumite idei, ori facem schimb al experienţelor cu Franţa. Pentru că mă gândesc că există, totuşi, nişte costuri pe care ar trebui să le suporte cineva. Cam cine şi cam cât?

Liviu Dragnea: Eu respect întotdeauna partenerul de discuţie, dar răspund că n-o să ne întâlnim aşa. Nu va fi aşa. Va fi un proces foarte bine structurat şi foarte luat în serios. Costurile acestui proces vor fi zero. Da. Nu va suporta nimeni o cheltuială în plus pentru că nu avem de ce. Dimpotrivă, o să ne coste nişte cheltuieli mai mici. În condiţiile în care noi descentralizăm, la nivelul unui consiliu judeţean, de exemplu, o structură care acum este în subordinea ministerului şi ea se va subţia aproape sigur, asta înseamnă că vom avea cheltuieli mai mici cu personalul. La finalul acestui proces complex, care cuprinde foarte multe lucruri, vom avea rezultatul unei economii la cheltuielile de personal şi a cheltuielilor publice.

Reporter: Dar e vorba şi de amenajări la acel consiliu…

Liviu Dragnea: Acum, în fiecare regiune, există Agenţia de Dezvoltare Regională care funcţionează ca ONG. Regiunea, în opinia noastră, va trebui să fie, într-un orizont de timp rezonabil, într-o relaţie directă cu Bruxelles-ul. Această structură, Agenţie de Dezvoltare Regională, aproape sigur va deveni aparatul executiv al Consiliului Regional. Nu sunt cheltuieli în plus. Vreau să fac precizarea că această structură este susţinută în principal din bugetele autorităţilor locale. Adică nu este un ONG care atrage bani privaţi. Acum fiecare Agenţie de Dezvoltare Regională, de la înfiinţare, este susţinută din contribuţii de la consiliile judeţene din fiecare judeţ component al regiunii. Oricum se cheltuie din bugetele locale, din bugetul public, pentru susţinerea acestei structuri. O structură formată din oameni de înaltă specializare. Sunt atâţia ani de zile de când lucrează şi au căpătat specializări în toate domeniile. Pentru că ei au gestionat această problematică a Programelor Operaţionale Regionale.

Reporter: Putem deduce, domnule ministru, că oraşul în care se află acum această Agenţie de Dezvoltare Regională va deveni oraş de reşedinţă?

Liviu Dragnea: Nu e obligatoriu. Are un punct în plus, dar nu e obligatoriu.

Reporter: Are un punct în plus.

Liviu Dragnea: Sigur, dar nu obligatoriu.

Reporter: Vreau şi eu mai multe amănunte în legătură cu lucrul în care se simplifică viaţa şi în ţară. Am înţeles: ce plătesc acum, plătesc în continuare, în aceleaşi locuri să spunem. Ce se schimbă? Ce va fi mai uşor pentru oamenii de rând – care vor fi chemaţi să spună Da pentru această regionalizare?

Liviu Dragnea: Cel mai important lucru, sau care va fi ca rezultat al regionalizării, îl va reprezenta crearea de noi locuri de muncă. Pentru că asta înseamnă, până la urmă, investiţii sporite şi proiecte de anvergură. E cel mai important pentru cetăţeni şi este cea mai mare dorinţă în toate cercetările sociologice. E firească. Crearea de locuri de muncă este un obiectiv strategic al Guvernului ăsta şi al fiecărui Guvern. Ce va mai câştiga cetăţeanul vor fi nişte programe mult mai bine aplicate pentru dezvoltarea rurală. În contextul regionalizării, putem duce la capăt un proiect strategic al acestui Guvern, şi anume dezvoltarea satului românesc, anume realizarea unui pachet minim obligatoriu de obiective care trebuie să existe în fiecare comună din România: alimentare cu apă, canalizare, drumul refăcut, şcoală modernizată, dispensar, farmacie şi aşa mai departe – un pachet minim obligatoriu, care este deja trecut în Programul de guvernare. Pentru că suntem, în situaţia actuală, în care Guvernul central, chiar de bună credinţă, ar trebui să ştie… Guvern înseamnă ministere şi funcţionari. Nu poate să mă convingă nimeni că un funcţionar, oricât ar fi de bun el, ştie care sunt adevăratele probleme din comuna Beciu din Teleorman. Nu are cum. Şi atunci nu poate gândi o strategie serioasă de dezvoltare regională în condiţiile în care este nevoit s-o facă de aici, de la Bucureşti, pentru toată ţara. Ducem la nivel regional această abordare a dezvoltării şi atunci şansele cresc simţitor. Şi avem şi, mă rog, experienţa celorlalte ţări care au şi acest nivel departamental sau nivelul judeţelor, dar şi acest nivel al regiunilor care au competenţe speciale, sau în principal pentru dezvoltare.

Reporter: Aţi putea face, vă rog, câteva precizări în legătură cu ce aţi spus mai devreme? Ce se va întâmpla, se vor adresa, prin concursurile acestea de proiecte de care vorbeaţi, regiunilor sau Guvernului?

Liviu Dragnea: Regiunilor. Deci programele care acum sunt gestionate de minister – să vorbim de ministerul nostru, care, încet-încet, va coordona toate programele, aproape toate programele de dezvoltare locală. Acum, de la ministerul nostru vin toate aprobările pentru fiecare localitate din România. Sunt peste trei mii de localităţi în această ţară. Nu cred că e în regulă. Şi cred că este eficient. Aceste programe vor fi coordonate de la nivel regional pentru că vor fi parte din axele de dezvoltare regională, care vor fi stabilite de strategia de dezvoltare regională, care fi aprobată de Consiliul Regional. Ei vor şti cel mai bine în ce sens trebuie să meargă acea regiune, dar ca parte din programul naţional de dezvoltare.

Reporter: Iertaţi-mă dacă greşesc, dar, din câte ştiu, bugetul 2014-2020 a fost negociat în numele României la nivel naţional, nu pe regiuni. Aşadar, cum se vor defalca aceste sume?

Liviu Dragnea: Bugetul, suma de bani care va reveni României în următorul exerciţiu financiar a fost negociată global. În perioada următoare, România va negocia cu Comisia Europeană care vor fi programele operaţionale implementate în România şi câţi bani vor fi alocaţi pentru fiecare program operaţional. Deci acum suntem în plin proces de negociere a acestei arhitecturi, iar în cadrul programelor operaţionale viitoare sigur că infrastructura locală va avea un loc important. Deci aceste programe regionale de dezvoltare a statului românesc, de regenerare urbană pentru oraşele mici şi mijlocii, de transformare – adevăraţi poli de creştere economică – vor fi finanţate din mai multe surse: din sursa bugetului local, din fonduri europene, din programele operaţionale şi, acolo unde va fi cazul, şi din completare de la bugetul de stat. Dar sursa principală de finanţare a acestui program de dezvoltare va fi şi trebuie să fie fondurile europene. Orice pas pe care îl vom face în acest proces va fi transmis, spre informare şi consultare, Comisiei Europene. S-a explicat deja acest lucru. Adică noi nu vom sta într-o lipsă de comunicare cu Comisia Europeană şi, la finalul procesului, să trimitem o scrisoare. Nu. Vor fi informaţi cu tot ce facem şi îşi vor exprima punctele de vedere şi părerile pe toată derularea acestui proces, pentru că nu vrem să pierdem nicio rundă în 2014.

Reporter: În legătură cu reprezentarea în consiliile judeţene, spuneaţi că va fi vorba de o proporţionalitate. Vă referiţi la populaţie?

Liviu Dragnea: Vreau să mai fac o precizare. Tot ce v-am spus eu sunt nişte păreri personale… Nu vreau să se înţeleagă că noi începem un proces de largă dezbatere şi analiză care să valideze un concept deja stabilit. Nu, e posibil, în opinia mea, ca reprezentarea în Consiliile Regionale să fie proporţională cu judeţele. Probabil cu populaţia. Poate se va ţine cont şi de teritoriu. Pot fi foarte multe criterii care să ţină cont de reprezentarea judeţelor în regiuni.

Reporter: …dacă va fi o reprezentare proporţională în funcţie de populaţie, USL-ul va avea…preşedinţi de regiuni.

Liviu Dragnea: De unde ştiţi? Mai e până atunci. Nu fac nicio prognoză, nu pot să mă joc cu asemenea prognoze. Am spus, în intervenţia mea, că nu încurajez pe nimeni să joace această loterie 8 din 42. Este ultimul lucru important ce culoare politică vor avea cei care vor conduce regiunile în 2013 sau în 2016. Oricum, cetăţenii vor decide.

Reporter: Mai am o singură întrebare: acel prefect regional de care vorbeaţi va fi şi ordonatorul de credite, va gestiona bugetul alocat acelei regiuni?

Liviu Dragnea: Eu sper să nu. Eu sper să nu, pentru că bugetele regionale vor trebuie să fie administrate de către consiliul regional.

Reporter: Deci rămâne neschimbat, în opinia dumneavoastră?

Liviu Dragnea: Nu poate fi schimbată, că nu poţi să mergi pe un model la nivel de localitate, un model la nivel de judeţ şi la regiune altcineva. Nu e în regulă. Dar nici nu e de competenţele prefecţilor actuali aşa ceva.

Reporter: Nu s-a înţeles clar dacă fiecare regiune va avea o alocare pentru fiecare dintre viitoarele programe operaţionale. Mă refer aici nu doar la programele de…

Liviu Dragnea: Nici nu puteaţi înţelege foarte clar, pentru că acesta este o întrebare la care poate fi dat răspuns după ce încheiem negocierea cu Comisia Europeană.

Reporter: Am înţeles. Mulţumesc.

Reporter: Două întrebări. Odată cu transferul acesta de atribuţii, nu înseamnă că, practic, va trebui schimbat şi contextul în care funcţionează Guvernul? Sau ce rămâne, de fapt, la nivel ca atribuţii şi ce va avea în aceste regiuni?

Liviu Dragnea: Ăsta va fi un răspuns pe care îl veţi primi după ce finalizăm procesul.

Reporter: Şi a doua întrebare: în contextul în care se înfiinţează aceste regiuni, înseamnă că şi bugetele de investiţii vor avea nişte programe regionale specifice de la o regiune la alta? Fiecare regiune va putea să aibă un program?

Liviu Dragnea: Sigur, ăsta va fi tot un răspuns important care va fi dat la sfârşitul procesului. Vă spun care este opinia mea: va trebui să stimulăm foarte mult programul de dezvoltare regională cu alocări regionale, dar vor fi şi programe naţionale în diverse domenii. Dar trebui să stimulăm foarte mult finanţarea unor programe regionale. Ăsta e principalul obiectiv pentru înfiinţarea administrativă – să determinăm dezvoltarea. Adică vrem ca, într-un timp rezonabil, rolul unor ministere să fie mult diminuat în aplicarea acestor programe de dezvoltare. Nu, eu nu mai sunt sigur că un ministru trebuie să meargă să dea cu bidineaua prin şcoală; chiar nu e cazul; trebuie să facă programul naţional, trebuie să facă strategiile sectoriale, trebuie să aibă rolul de monitorizare, de coordonare, de control, acolo unde este cazul, dar administrarea efectivă a dezvoltării regionale trebuie să fie la regiuni. Asta înseamnă dezvoltare regională.

Reporter: Rolul premierului va fi…

Liviu Dragnea: Rolul premierului va fi foarte mult întărit.

Reporter: Care ar trebui să fie criteriile pentru alegerea acestor reşedinţe?

Liviu Dragnea: Nu vă pot spune acum.

Reporter: Din punctul dumneavoastră de vedere…

Liviu Dragnea: Nu, nu. Vreau să fiu foarte corect. Cred că am spus suficient pentru că toate opiniile mele vreau să mi le spun în cadrul acestui consiliu consultativ. Nu ies la televizor şi spun care sunt părerile mele, care sunt criteriile mele şi deja să le pun pe masa celor care vor lucra… Dacă nu mai sunt alte întrebări, eu vă mulţumesc foarte mult.

| Text Memorandum |
| Galerie foto | Galerie video |

Home » 2013 » februarie
LV31

Liviu Dragnea: ”Regionalizarea va avea implicaţii directe în creşterea absorbţiei fondurilor europene”

Vineri, 8 februarie 2013, comunicat de presă MDRAP

Vicepremierul Liviu Dragnea a vorbit astăzi mediului de afaceri despre legătura dintre absorbţia fondurilor europene şi proiectele majore ale ministerului, descentralizarea şi regionalizarea. Discuţiile au avut loc în cadrul celei de-a doua ediţii Romanian Business Leaders Summit, la care a participat astăzi, 8 februarie a.c..

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice a arătat că, în prezent, fluxul decizional şi al documentelor între diferitele părţi implicate în gestionarea fondurilor europene (beneficiari – ADR-uri – minister – Comisia Europeană) are o durată destul de mare, care de multe ori provoacă nemulţumiri în rândul aplicanţilor. Pentru scurtarea acestor durate, cu implicaţii directe în creşterea gradului de absorbţie, este necesară asigurarea, în viitorul exerciţiu financiar european multianual, a unei relaţii directe între regiuni şi Comisia Europeană: “Nu există posibilitate reală ca aceste termene să se scurteze mai mult decât s-au scurtat în ultima lună. Este o relaţie greoaie. Înfiinţarea autorităţilor administrative vizează un dialog mai facil între acestea şi Bruxelles.”, a declarat vicepremierul.

În strânsă legătură cu cele două domenii, a fost abordat şi proiectul privind descentralizarea: “În perioada următoare se va efectua o analiză serioasă asupra competenţelor care să rămână la nivel central. Din păcate, până acum nu s-a dorit descentralizarea, de fapt au fost descentralizate nişte obligaţii fără a fi descentralizate obligaţii financiare. Până în acest moment, nimeni nu a avut puterea sau voinţa de a rupe sistemul administrativ moştenit. Există aceeaşi concepţie piramidală a funcţionarilor publici. Sistemul a devenit din ce în ce mai rigid, mai birocratic. Intenţionăm să schimbăm acest sistem. Regionalizare înseamnă parte din civilizaţie”, a afirmat Dragnea.

Un alt obiectiv anunţat de ministrul Liviu Dragnea în cadrul evenimentului de astăzi a fost  Ghişeul Unic, precizând că acesta nu poate fi eficient fără descentralizarea administrativă. “Trebuie să dispară percepţia că cetăţeanul român trebuie să ştie toată legislaţia şi tot acest labirint legislativ. Ne dorim ca un cetăţean să vină la ghişeu şi sistemul să lucreze pentru el”, a subliniat Liviu Dragnea.

| Galerie foto |